Louis Camuti, Doctorul pisicilor. Primul veterinar al felinelor

Louis J. Camuti (1893 – 1981), american de origine italiană, a fost primul medic veterinar care și-a dedicat activitatea exclusiv îngrijirii medicale pentru pisici, multe dintre ele aparținând unor celebrități ale vremii.

Camuti a crescut în New York City într-o familie de imigranți italieni, oameni plini de viață, perseverenți și harnici, care nu acceptau în casă, potrivit unui interviu realizat cu fiica sa în 2007, cuvântul „obosit”.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Într-o perioadă în care majoritatea medicilor veterinari se concentrau pe tratarea animalelor mari sau a unei varietăți de specii, Camuti a recunoscut nevoia de îngrijire specializată pentru pisici. În 1916, Dr. Camuti a absolvit Universitatea Cornell, iar în 1920 și-a obținut diploma de medic veterinar la Colegiul Veterinar al Universității din New York. Dr. Camuti a început să se specializeze în tratarea pisicilor în 1932, iar până la mijlocul anilor 1940 a început să practice în mod regulat în ambulatoriu, înțelegând provocarea de a transporta o pisică la o clinică veterinară din New York, astfel le-a venit în ajutor pacienților săi, dar și a prietenilor umani în grija cărora se aflau felinele. În plus, Dr. Camuti a considerat că observarea pacientului felin în mediul lui familial reducea anxietatea și permitea o mai bună evaluare a diagnosticului. Dr. Louis Camuti, pionier al tehnicilor și tratamentelor special concepute pentru nevoile unice ale pisicilor, prin expertiza și cunoștințele în medicina felină a devenit, în scurt timp, un medic veterinar căutat și popular.

„Atunci când am început să mă specializez în pisici, în 1933, nimeni nu se gândea prea mult la ele. Câinii puteau fi un simbol al statutului social, dar nimeni nu te vedea cu adevărat plimbându-ți pisica. De asemenea, se credea că nu era bărbătesc să iubești o pisică. Sau chiar să îți placă o pisică, deși toate acestea s-au schimbat astăzi”. (Louis Camuti)

Una dintre contribuțiile notabile ale lui Camuti la medicina felină a fost, cum am și specificat mai sus, dezvoltarea conceptului de „vizită la domiciliu” pentru pisici. Recunoscând că pisicile se simt adesea stresate și anxioase în medii necunoscute, a început să ofere vizite veterinare la domiciliu, uneori chiar și 30 pe săptămână, o abordare unică pe atunci, care i-a permis să ofere îngrijire personalizată, reducând în același timp la minimum stresul resimțit de pisici.

„Dacă o pisică își pierde libertatea, capacitatea de a se deplasa sau cunoașterea spațiului în care se află, atunci devine traumatizată”. (Louis Camuti)

Cu timpul, Camuti a practicat și îngrijirea preventivă, incluzând vaccinurile și propunând o alimentație adecvată felinelor, pentru a asigura sănătatea pe termen lung a acestora. De asemenea, Louis Camuti a pledat pentru sterilizare și castrare pentru a controla populația felină și a preveni anumite probleme de sănătate.

De-a lungul carierei de aproape 60 de ani, Camuti a tratat o gamă largă de afecțiuni și boli ale pisicilor, devenind cunoscut pentru expertiza sa în diagnosticarea și tratarea unor afecțiuni precum leucemia felină și peritonita infecțioasă felină.

Louis Camuti a murit la 87 de ani, în urma unui atac de cord pe care l-a suferit în propriul automobil, în drum spre casa sa din Mount Vernon, N.Y. S-a întâmplat la 24 februarie 1981.

Dr. Camuti a rămas fidel și dedicat muncii sale până cu puțin înainte să moară.

În martie 1985, și-a publicat autobiografia sub titlul „All My Patients Are Under the Bed: Memoirs of a Cat Doctor’” (Toți pacienții mei sunt sub pat: Memoriile unui Doctor pentru pisici), în care a povestit, printre altele că atunci când avea 11 ani și era bolnav de tifos, în casă a izbucnit un incendiu, iar pisica sa i-a sărit pe piept protejându-i astfel fața.

„Ca și cum ar fi vrut să îndepărteze fumul din fața mea și să mă protejeze de foc, pisica a rămas pe pieptul meu până când mama s-a grăbit să intre în cameră”.

Altfel, „All My Patients Are Under the Bed: Memoirs of a Cat Doctor” este un șir de povești și întâmplări despre experiențele sale ca medic veterinar pentru pisici, dezvâluind cum a aprofundat relațiile pe care le-a format cu pacienții felini și, în același timp, cu companionii lor umani, făcând lumină asupra legăturii emoționale dintre oameni și pisicile lor și explorând încrederea și dragostea care există între ei.

Memoriile lui Camuti abordează, de asemenea, progresele la care a fost martor în medicina felină de-a lungul carierei, de la începuturile practicii sale până la evoluția înțelegerii bolilor și tratamentelor felinelor.

„Există ceva în prezența unei pisici care pare să ne facă să nu ne mai simțim singuri. Iubirea față de animale este un impuls universal, un teren comun pe care ne putem întâlni cu toții. Iubind și înțelegând animalele, poate că noi, ca oameni, vom ajunge să ne înțelegem unii pe alții”. (Louis Camuti)

„Pentru oricine se gândește să-și ia o pisică”, scria Washington Post într-un articol dedicat vestitului medic, „Camuti spune că diferitele rase de pisici au într-adevăr personalități diferite”. „Pisicile siameze, de exemplu, vorbesc foarte mult. Pisicile cu pedigree cu părul lung sunt mai mult răsfățate. Le place să se întindă și să se laude cât de frumoase sunt. Dar indiferent de tipul de pisică, aceasta trebuie sterilizată, nu numai pentru binele ei, dar și pentru al dumneavoastră”.

Surse:

https://www.nytimes.com/1981/02/27/obituaries/dr-louis-j-camuti-cat-specialist.html

https://www.washingtonpost.com/archive/lifestyle/1980/10/14/pets-the-cat-doctor/45c684e6-48bc-4b42-b2c8-aaa2f80c87d5/

https://vetmed.okstate.edu/student-life/camuti.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce pisicile dorm atât de mult?

Test de cultură generală. De ce pisicilor nu le place apa?

Pisicile de casă, un adevărat pericol. Câte specii mănâncă felinele la nivel global?

Vești proaste! Un studiu a confirmat o legătură între schizofrenie și pisici